România a înregistrat două trimestre consecutive de scădere economică în a doua parte a anului 2025, potrivit estimărilor „semnal” publicate la 13 februarie 2026 de Institutul Național de Statistică (INS) .
Conform datelor oficiale, în trimestrul III 2025, Produsul Intern Brut (PIB), pe serie ajustată sezonier, a fost de 99,9% față de trimestrul anterior, iar în trimestrul IV 2025 a fost de 98,1% față de trimestrul III 2025, ceea ce corespunde unei scăderi de 1,9% .
Două trimestre consecutive în care PIB-ul este mai mic decât în trimestrul precedent, pe date ajustate sezonier, reprezintă ceea ce este numit, în mod curent, recesiune tehnică.
Ce arată datele pentru finalul anului 2025
INS mai arată că, în trimestrul IV 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, PIB-ul a crescut cu 0,1% pe seria brută și a scăzut cu 1,6% pe seria ajustată sezonier .
Pe ansamblul anului 2025, economia României a crescut cu 0,6% față de anul 2024 . Institutul precizează că seria ajustată sezonier a fost recalculată odată cu includerea estimărilor pentru trimestrul IV 2025, fiind operate revizuiri față de datele publicate anterior .
Ce înseamnă recesiunea tehnică pentru economie
Recesiunea tehnică indică o perioadă în care activitatea economică scade pentru două trimestre consecutive. În astfel de situații, companiile pot deveni mai prudente în ceea ce privește investițiile și extinderea activității, iar ritmul de creștere al economiei încetinește.
Evoluția ulterioară depinde de durata perioadei de scădere și de măsurile economice adoptate în perioada următoare.
Cum poate fi afectată populația
Pentru populație, o încetinire economică poate însemna un ritm mai lent al angajărilor și al creșterilor salariale. În anumite domenii, angajatorii pot amâna extinderi sau noi recrutări, iar acest lucru poate influența oportunitățile de pe piața muncii.
De asemenea, într-un context economic mai slab, unele persoane pot deveni mai prudente în ceea ce privește cheltuielile sau investițiile personale. Impactul diferă în funcție de sector, regiune și de durata perioadei de scădere economică.
Ce a scris Ilie Bolojan pe Facebook
Într-o postare publicată pe Facebook, Ilie Bolojan a afirmat: „Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%” și a menționat existența unei „recesiuni tehnice temporare”. El susține că această perioadă face parte din costul tranziției de la un model economic bazat pe deficit și consum la unul bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară.
Mesajul publicat de Ilie Bolojan
În postarea sa, Ilie Bolojan a scris:
„Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară. Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe. Pentru a înțelege corect situația economică actuală a României, este important să privim anii 2024 și 2025 ca parte a aceluiași proces. Anul 2024 a fost un an atipic. Am avut un deficit bugetar ridicat, de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB și, totuși, o creștere economică reală modestă, sub 1%. În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului. De ce? Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri. Inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic. Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau. În iulie 2025, contextul se schimbă fundamental. A început redresarea. Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%. Așadar, în 2024 am avut un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe. În 2025 avem disciplină fiscală, dar o creștere similară, susținută de investiții reale și factori structurali. Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați. Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung.”